Creștinii platonicieni din Alexandria

În cartea de față îmi propun să ofer o contribuție la istoria platonismului alexandrin din Biserica creștină. Voi încerca să schițez condițiile în care a apărut în doctrina lui Philon și a gnosticilor, să descriu dezvoltarea sa deplină la Clement și la Origen, să determin acțiunea avută asupra religiei și filozofiei păgâne și, în concluzie, să estimez valoarea rezultatelor sale, pentru a stabili, atât cât se poate, serviciile pe care le-a putut aduce atât Bisericii, cât și omenirii.

S-a susținut că alexandrinii sunt prea intelectuali și împiedică jocul emoțiilor. Acesta este într-adevăr un defect al lor; în schimb, ei nu sunt efeminați. Tonul lor este stimulator și salutar. Modul în care folosesc Scriptura este deseori brutal și fantastic, dar nu are greșelile Evului Mediu; este liber, lipsit de prejudecăți și rezonabil în strădanie. Numai munca pe care a făcut-o asupra textului Scripturii l-ar face pe Origen să merite veșnică recunoștință. El și Clement, mai mult decât oricare alții, au fost cei care au scăpat Biserica nu doar de noetianism, dar și de gnosticism, chiliasm și montanism, adică de păgânism, senzualism și fanatism. În epoca aceea ei au zădărnicit puterea religiei stoice a omenescului, puterea agnosticismului epicureic și a spiritualismului platonic. Ei au încercat aproape de unii singuri să împace revelația lui Dumnezeu în Iisus cu mai vechea revelație a lui Dumnezeu în Natură.

Pe locul cel mai înalt dintre meritele lor trebuie să așezăm învățătura despre Paternitatea lui Dumnezeu. Poate că în unele puncte au dat greș, dar erorile acestea, dacă într-adevăr există, trebuie să fie tratate în spiritul din care au decurs. Doctrina lor este asociată, la Origen cel puțin, cu idei pe care mulți creștini se tem să le dezvolte, deși ne sunt întipărite prin puterea Mântuitorului însuși. Ei au afirmat că Cel Drept este Bun, puțini fiind cei care au mai afirmat de atunci acest adevăr, care este mai înalt și mai dătător de viață decât oricare altul. Origen a adăugat că bunătatea este izvorul tuturor lucrurilor existente; că în toate strădaniile sufletului nostru trebuie să tindem, prin Hristos, către Cel ce este cel dintâi Izvor al răscumpărării, precum și al tuturor celorlalte binecuvântări; că va veni o vreme când lucrarea mijlocirii și a mântuirii se va împlini, când Hristos va preda Biserica, Trupul Său sfințit, Tatălui, pe care îl vom vedea "față către față".

- Charles Bigg

CUPRINS

CAP. I. INTRODUCERE: PHILON ȘI GNOSTICII

Museum-ul din Alexandria

Philon
Opoziție și antropomorfism; concepția negativă a divinității; răul materiei; cele două Puteri ale Binelui și Dreptății; Logosul; relația Logosului cu Dumnezeu; relația Logosului cu Puterile; relația Logosului cu lumea; relația Logosului cu omul; cele două tipuri de viață; relația philonismului cu iudaismul istoric și cu Biserica creștină; intelectualismul: binele și răul acestuia

Gnosticii
Valoarea metafizicii gnostice; resortul etic al gnosticilor; Plutarh și gnosticii păgâni; gnosticii creștini; raportul gnosticismului cu platonismul, mazdeismul, ebionismul și cu Sf. Pavel; caracterul general și efectele avute de gnosticism.

CAP.II CLEMENT (I) BISERICA ALEXANDRINĂ; ȘCOALA CATEHETICĂ; TITUS FLAVIUS CLEMENS
Biserica alexandrină. Nașterea acesteia; bogăția și importanța acesteia în secolul al doilea; conservatorismul ritualului și disciplinei; schimbările provocate de către Demetrios.

Școala catehetică. Obiectivul instituției; modul de instruire; primul magistru

Titus Flavius Clemens. Viața; caracterul și realizările sale; interesul său pentru literatură și filozofie; canonul Scripturii; alegoria - cheia către unitatea Scripturii

CAP. III CLEMENT (ÎI) Creația; Originea răului; Liberul arbitru; Doctrina păcatului originar; Credința și harul; Botezul nașterii din nou; Biserica; Eshatologia

CAP. IV ORIGEN (I) Viața și caracterul său; Operele; Alegoria

CAP. V ORIGEN (II) Natura lui Dumnezeu; Sfânta Treime; Tatăl; Fiul; Sfântul Duh; Unitatea în Treime; Întruparea

CAP. VI ORIGEN (III) Creația; Cele patru revelații; Împlinirea tuturor lucrurilor

CAP. VII REFORMAREA LUMII PĂGÂNE. Monotesimul oriental; Filozofii: pitagoreicii, platonicienii trinitarieni, platonicienii unitarieni

CAP. VIII RECAPITULARE. Exegeza alexandrină; doctrine speciale; paulinismul; Liberul arbitru și Harul; Răscumpărarea; Învierea; Apocatastază; Meritele alexandrinilor