Revelația originilor

Cartea abordează în mod captivant primele trei capitole ale Genesei care descriu apariţia universului, omului şi păcatului, îmbinând atenţia pentru detaliu a specialistului, meditaţia profundă a credinciosului şi preocuparea pentru perspectiva ştiinţifică a omului modern.

Curiozitatea pentru cunoaşterea originilor sale a caracterizat dintotdeauna rasa umană. Căutarea aceasta perpetuă, reluată de fiecare generaţie, este poate mai intensă decât oricând în vremea pe care o trăim noi. Ce este omul? Cum a apărut? Este relatarea biblică din Genesa veridică? Trebuie ea interpretată literal sau figurativ? A fost universul creat în şapte zile? Ce înseamnă chipul lui Dumnezeu în om? Care este semnificaţiei creării bărbatului şi, distinct, a femeii? Care este importanţa legământului făcut de Dumnezeu în Grădina Edenului? Cum să înţelegem căderea? Dar blestemul adus de ea şi promisiunea răscumpărării?

Henri Blocher susţine că sarcina noastră primară este să descoperim sensul originar al acestor capitole biblice. Doar aşa, susţine el, vom putea desluşi şi descâlci iţele ţesute în jurul originii omului. Cartea oferă o analiză detaliată a primelor capitole ale Genesei, unde accentul principal se pune pe structura lor literată, folosită drept cheie pentru interpretarea lor. Blocher interacţionează pe larg cu autorii şi cu scrierile care discută capitolele creaţiei biblice, sintetizând punctele de vedere ale altora, analizând contribuţia lor la înţelegerea textului şi eventualele deficienţe de interpretare.

Revelaţia originilor ne ajută să înţelegem cele şapte zile ale creaţiei nu ca pe o relatare literală ori ştiinţifică a originilor universului, ci ca pe un text religios antic, care schiţează o teologie a creaţiei. Structura celor şapte zile nu are, aşadar, o semnificaţie cronologică, ci una literară sau simbolică: este o structură aleasă pentru a reliefa intenţia şi planul ui Dumnezeu în creaţie. Scopul ei este să proclame supremaţia Dumnezeului transcendent, căruia omul se cuvine să I se închine – lucru care o deosebeşte de celelalte versiuni politeiste ale creaţiei care circulau în Orientul Mijlociu, la vremea scrierii Genesei. De o deosebită profunzime şi frumuseţe este capitolul care discută creaţia omului şi femeii, care dă dovadă de o înaltă preţuire a vieţii noastre terestre, a căsătoriei, a familiei şi a muncii.