0item(s)

Nu ai niciun produs în coșul de cumpărături

Product was successfully added to your shopping cart.
  • REFORMA - LUTHER: Scrieri, volumul 3 REFORMA - LUTHER: Scrieri, volumul 3

REFORMA - LUTHER: Scrieri, volumul 3

COLECȚIA: Reforma

AUTOR: Martin Luther

Fii primul care evaluează acest produs.

50,00 lei
Preț în valută
USD: 10.88
EUR: 10.32

Disponibilitate: Stoc limitat

Colecție Reforma
Titlu original Luther
Traducere de Petru Forna
Nr. pagini 334
ISBN 978-973-8461-12-3
Editură Logos
Format 16 x 23 cm
Copertă hardcover
Volum 3

Detalii

Volumul 3 din Martin Luther, Scrieri, conține trei lucrări cardinale pentru teologia reformatorului – Comentariul la Epistola către Romani, Comentariul la Epistola către Galateni și Catehismul mic cu scurte explicații. Cele două comentarii sunt prezentate într-o ediție prescurtată, realizată de reputatul prof. Kurt Aland și publicată inițial în Luther Deutsch, Die Werke Martin Luthers in neuer Auswahl für die Gegenwart (Editura Vandenhoeck & Ruprecht, Germania, 1991). Catehismul mic cu scurte explicații este tradus după ediția 1986 a Bisericii Evanghelice a Uniunii şi a Bisericii Evanghelice Luterane Unite a Germaniei.

 

Volumul 3 din scrierile lui Martin Luther continuă selecția de scrieri definitorii pentru Reformă din volumele anterioare. Textele comentariilor sunt prezentate într-o ediție prescurtată, realizată de prof. Kurt Aland și publicată în Luther Deutsch, Die Werke Martin Luthers in neuer Auswahl für die Gegenwart (Editura Vandenhoeck & Ruprecht, Germania). Ediția reține pasajele esențiale pentru gîndirea reformatoare a lui Luther și omite punctele de vedere asupra cărora Luther va reveni ulterior și le va modifica sau chiar va renunța la ele. Această ediție se bucură de o reputație deosebită în lumea teologilor luterani și prezintă avantajul unei brevități accesibile, îmbinate cu fluența lecturii.

Comentariul la Epistola către Romani, și nu lucrarea Cele 95 de teze, este considerat de mulți drept punctul de pornire al Reformei, deoarece frămîntarea lui Luther cu textul epistolei, îndeosebi cu expresia „o neprihănire pe care o dă Dumnezeu”, l-au făcut să pună sub semnul întrebării teologia faptelor prevalentă în vremea sa și să dezvolte teologia Crucii. În toamna anului 1515 Luther a început o serie de prelegeri despre Epistola către Romani, concepute pentru studenții săi de la universitate. În timp ce își pregătea cu multă sîrguință aceste prelegeri, a realizat treptat că tema centrală a epistolei o constituie mîntuirea numai prin har, numai prin credință. Frămîntările lui au plecat de la fraza „în ea [în Evanghelie] este descoperită o neprihănire, pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă” (Rom. 1:17). Luther se frămînta deja de mulți ani cu dorința de a duce o viață neprihănită, pentru că știa că ea este cerută de Dumnezeu de la toți oamenii. Dar neprihănirea lui Dumnezeu era înțeleasă la acea dată de teologi ca o neprihănire a faptelor, la care se ajunge prin păzirea poruncilor, în timp ce acest verset spunea altceva – că ea este darul lui Dumnezeu. Adevărul acesta a aprins gîndirea și viața spirituală a profesorului-călugăr, ducînd în cele din urmă la Reformă. Comentariul la Romani prezintă cele mai timpurii cristalizări ale teologiei evanghelice a lui Luther, pe care el avea să o descrie drept „teologia Crucii”.

Comentariul la Epistola către Galateni este considerat o lucrare esențială pentru înțelegerea teologiei Reformei și a doctrinei protestante a justificării numai prin credință. Considerată o carte de căpătîi în luteranism, influența ei s-a extins și în afara acestuia. Charles Wesley o desemnează drept cartea care i-a schimbat viața, iar John Bunyan (autorul lucrării clasice Întîmplările pelerinului în călătoria sa) spunea: „Eu unul dau întîietate acestei cărți a lui Martin Luther despre Galateni față de oricare alta, din cîte am văzut, în afară de Sfînta Biblie.” Luther prezintă cu vigoare doctrina neprihănirii numai prin credință adoptînd aceeași poziție a antitezei depline între lege și credință prezentate de apostolul Pavel. Sub lege, Dumnezeu ne apare ca un judecător a cărui mînie încercăm să o abatem de la noi prin fapte bune. Dar natura noastră păcătoasă ne împiedică să îndeplinim cerințele unui Dumnezeu care, prin natura Sa, cere perfecțiune, fapt care ne ține sub păcat, în moarte și robi Diavolului. În Hristos, Dumnezeu ne arată că nu mai cere nimic de la noi, ci ne iubește și este gata să ne ofere iertarea Sa deplină, garantată prin sîngele Crucii. Dacă Îl vedem pe Hristos răstignit și ne punem încrederea în Dumnezeu, acesta devine un tată iubitor, dornic să ne dea lucruri bune pentru că nu mai suntem sub lege, ci sub har, care ne aduce libertate, speranță și dorința să facem fapte bune nu dintr-o inimă plină de amărăciune și disperare, ci din voia noastră. Comentariul lui Luther la Epistola către Galateni continuă și acum, după o jumătate de mileniu, să-i surprindă prin forța și relevanța sa, deopotrivă pe specialiști sau profani. Aici este clar prezentată doctrina neprihănirii prin credință, neputința Legii de a ne aduce favoarea divină și soluția lui Dumnezeu prin Cruce, prin Hristos, prin credință.

Catehismul mic (Der Kleine Katechismus), cunoscut și sub numele de Cartea mică de învățătură, a fost scris de Luther pentru instruirea copiilor și servitorilor de către capul familiei și publicat prima dată în 1529. El reprezintă un rezumat al Catehismului mare și trece în revistă Cele Zece Porunci, Crezul Apostolic, Rugăciunea Tatăl nostru, Sacramentul Botezului, Cina Domnului, rugăciuni, rînduieli pentru viață și mărturisirea păcatelor. Este redactat în forma tradițională de întrebare-răspuns și a fost inclus în Cartea Concordiei ca rezumat definitoriu al credinței luterane. Este considerat una dintre cele mai influente lucrări ale Reformei, întrucît, deși nu are profunzimea teologică a altor cărți, a servit la educarea în credința luterană a nenumărate generații de copii. Istoricul Williston Walker îl descrie în O istorie a Bisericii creștine drept „unul dintre cele mai nobile monumente ale Reformei”. Catehismul mic s-a bucurat imediat după publicare de o popularitate uluitoare. Folosit inclusiv în zilele noastre în Biserica Evanghelică și republicat în numeroase ediții, el se remarcă prin claritatea cu care prezintă învățăturile Reformei, înțelegerea poruncilor lui Dumnezeu, a jertfei lui Hristos, a sacramentelor și a modului în care credința trebuie transpusă în viața de zi cu zi.

Dr. Martin Luther (1483-1546); născut în Eisleben, Germania, devine călugar în 1505 şi preot în 1507; din 1508 este profesor la Universitatea din Wittenberg; în 1517 afişează Cele nouăzeci şi cinci de teze; este excomunicat în 1520, iar în 1521, chemat la Dieta din Worms; între 1521-1534 traduce Biblia în limba germană, traducere care rămîne pînă în zilele noastre cea mai cunoscută în această limbă.

Scrie propria ta recenzie

Cum evaluezi acest produs? *

Valoarea generală a produsului