An apariție | 2015 |
Nr. pagini | 164 |
ISBN | 973-710-276-8 |
Editură | Oastea Domnului |
Format | 12,5 x 19 cm |
Copertă | paperback |
Detalii
În Lucrarea și Biserica Domnului au venit și vin mulți, dar de rămas, n-au rămas decât cei care au fost legați de Hristos și de frați nu prin porunci și legi omenești, ci prin porunca dragostei și prin legea lacrimilor.
În Lucarea și Biserica Domnului vor mai veni încă destui, dar orice ar fi fost acești veniți, și orice ar părea ei că sunt, oricât de mult s-ar lăuda ei și ar promite, cu adevărat lucrători ai lui Hristos și cu adevărat folositori ai frățeității creștine, nu vor fi decât acei care, dincolo de orice obligații și rânduieli din afară stabilite, vor fi alipiți de Hristos prin căldura dragostei inimii lor ascultătoare și smerite, iar de frați, prin părtășia curată la rugăciunea și lacrimile lor.
Acest adevăr poate că și explică de ce Domnul a lăsat Lucrarea Lui, timp îndelungat, fără statute și fără regulamente scrise, fără dispoziții, care să fixeze obligații și tipare cu porunci și reguli de legi și obligații.
Căci acestea, oricât ar fi de calde și de largi, nu-l pot, numai ele, încălzi pe cel rece. Nici lărgi, pe cel îngust.
Dar a lăsat Hristos pentru totdeauna și tuturor alor Săi porunca și condiția dragostei, a ascultării și a lacrimilor. Acestea când sunt așa cum trebuie să fie, înlocuiesc nespus mai desăvârșit orice lege și orice regulament.
O ce bine le vede acestea cel treaz
și ce adânc le simte cel curat,
și ce desăvârșit le împlinește cel ascultător!
Traian Dorz